BIM (Building Information Modeling) este un proces complex și integrat de creare și gestionare a informațiilor digitale pentru un proiect de construcție, care aduce laolaltă toate datele legate de proiectare, construcție și operațiuni într-un model digital centralizat. Acest model include atât informații grafice, cât și non-grafice (date), legate de toate aspectele unui proiect.
Iată o descriere mai detaliată a conceptului BIM:
1. Modele digitale multidimensionale:
BIM implică mai mult decât simpla crearea de modele 3D. El poate cuprinde și alte dimensiuni ale informației, cum ar fi:
- 3D (Geometrie): Modelul tridimensional al clădirii sau infrastructurii, incluzând forma, dimensiunile și relațiile între elemente.
- 4D (Timp): Date referitoare la cronologia proiectului și fazele de construcție. Permite simularea construcției și optimizarea programării.
- 5D (Costuri): Integrarea datelor financiare, cum ar fi bugetul, costurile materialelor și forței de muncă, permițând estimări mai precise și gestionarea bugetului.
- 6D (Sustenabilitate): Informații despre performanțele energetice și impactul ecologic al clădirii, ajutând la optimizarea consumului de resurse.
- 7D (Managementul ciclului de viață): Date legate de operațiunile și întreținerea clădirii pe termen lung, inclusiv programele de mentenanță și date despre echipamente.
2. Colaborare și coordonare:
BIM funcționează ca o platformă colaborativă pentru toate părțile implicate într-un proiect: arhitecți, ingineri, constructori, antreprenori, proprietari etc. Toate aceste părți pot lucra în același model digital sau în modele interoperabile legate, ceea ce permite o coordonare mai bună între echipe și eliminarea potențialelor conflicte din proiect.
3. Interoperabilitate și standarde deschise:
Pentru a facilita schimbul de date între diferite discipline, BIM utilizează formate de fișiere standardizate, cum ar fi IFC (Industry Foundation Classes), care permit utilizarea și integrarea modelului între diferite software-uri. Aceasta înseamnă că inginerii de structuri, mecanici, arhitecți și alții pot colabora fără probleme, fiecare lucrând în propriile programe, dar folosind aceleași date.
4. Gestionarea informației pe durata întregului ciclu de viață al clădirii:
BIM nu este utilizat doar în fazele de proiectare și construcție, ci și în faza de exploatare și întreținere a clădirii. Datele colectate în modelul BIM pot fi utilizate pentru a gestiona activitățile de întreținere și reparații, ceea ce face mai ușoară administrarea clădirii sau infrastructurii de-a lungul anilor.
De exemplu, un manager de clădire poate folosi modelul BIM pentru a accesa informații despre instalațiile sanitare, electrice sau de climatizare, date despre garanțiile echipamentelor sau programele de mentenanță pentru a menține clădirea în stare optimă.
5. Simulări și analize avansate:
BIM permite simulări avansate, cum ar fi simulări de rezistență structurală, analize de performanță energetică, simulări de evacuare în caz de urgență, precum și estimări de costuri și timp pe baza modificărilor aduse designului. Aceste analize contribuie la optimizarea performanței clădirii înainte ca aceasta să fie construită efectiv, reducând astfel riscul de erori costisitoare.
6. Reducerea erorilor și coliziunilor:
Într-un mediu BIM, toate disciplinele care lucrează la un proiect folosesc același model centralizat, ceea ce înseamnă că pot detecta din timp eventualele coliziuni între diferite sisteme ale clădirii (de exemplu, între conductele de apă și sistemele de cabluri electrice). Această capacitate de detectare timpurie reduce semnificativ necesitatea modificărilor costisitoare pe șantier și asigură o construcție mai eficientă.
7. Realitate augmentată și realitate virtuală:
BIM este compatibil cu tehnologii avansate, cum ar fi realitatea augmentată (AR) și realitatea virtuală (VR). Acestea permit utilizatorilor să „intre” în clădire înainte de a fi construită, oferind o vizualizare detaliată și realistă a spațiilor, facilitând înțelegerea proiectului și luarea deciziilor înainte de construcția propriu-zisă.
8. Integrarea cu IoT (Internet of Things):
În faza de operare a clădirii, BIM poate fi conectat la senzori IoT integrați în clădire, pentru a colecta și gestiona date în timp real despre condițiile de funcționare ale echipamentelor, consumul de energie sau fluxul de persoane. Aceste date pot fi utilizate pentru a optimiza performanțele clădirii și a reduce costurile operaționale.
9. Legal și reglementări:
BIM este din ce în ce mai mult recunoscut și cerut de guverne și organisme de reglementare din întreaga lume. În multe țări, utilizarea BIM a devenit obligatorie pentru proiectele publice, datorită capacității sale de a asigura transparență, eficiență și trasabilitate în toate etapele unui proiect.
Beneficiile utilizării BIM:
- Reducerea costurilor: Planificarea și simulările precise reduc costurile neprevăzute.
- Reducerea timpului de proiectare și construcție: Utilizarea unui model comun reduce refacerile și ajustările, accelerând proiectul.
- Îmbunătățirea colaborării: Toți participanții lucrează cu aceleași informații actualizate în timp real.
- Optimizarea performanțelor clădirii: Analizele energetice și de performanță permit optimizarea încă din faza de proiectare.
- Durabilitate: BIM sprijină practicile sustenabile și eco-friendly.
Pe scurt, BIM transformă modul în care clădirile și infrastructurile sunt concepute, construite și operate, îmbunătățind colaborarea, eficiența și calitatea proiectelor din sectorul construcțiilor.
