Trăim într-o perioadă în care tehnologia nu mai este un accesoriu. Este „core” la orice face. Este infrastructură. Este schelet. Este context. Este „mediul în care respirăm” profesional, indiferent că vorbim despre inginerie, construcții sau arhitectură.
În acest mediu în continuă accelerare, organizațiile din industria construcțiilor nu mai concurează doar prin preț sau capacitate de execuție. Ele concurează prin viteză de adaptare, eficiență informațională și capacitatea de a lua decizii rapide pe baza unor date clare.
Cu alte cuvinte: tehnologia a schimbat complet terenul de joc.
Dar într-un joc nou, nu ne mai putem baza pe regulile vechi.
Când instrumentele nu mai sunt suficiente
De cele mai multe ori, în fața provocărilor din proiecte, reacția imediată este: „ne trebuie un soft mai bun”, „hai să luăm o platformă colaborativă”, „poate avem nevoie de o aplicație BIM”.
Dar în realitate, nu lipsa instrumentelor ne blochează.
Ci modul în care ne organizăm, comunicăm și înțelegem informația.
Într-un proiect tipic de construcție, participă zeci de actori, folosesc instrumente diferite, lucrează în etape diferite și livrează produse cu grade diferite de complexitate. În lipsa unui cadru comun și a unor procese clare, informația ajunge să se piardă, să se dubleze sau – mai grav – să devină irelevantă în momentul în care chiar avem nevoie de ea.
De la instrument la proces: ce aduce, de fapt, BIM
BIM nu este un soft și nici un format. Este un mod structurat de lucru care pune informația în centru, de la conceptul inițial și până la demolare sau reconversie.
BIM oferă:
- un limbaj comun (prin formate precum IFC, COBie),
- un spațiu comun (Common Data Environment – CDE),
- și o logică de colaborare care depășește „trimisul de PDF-uri prin email”.
În BIM, nu modelul 3D este esențial, ci modul în care acel model este structurat, validat, livrat și folosit.
Modelul devine o bază de date inteligentă, care răspunde întrebărilor: ce este, unde este, cine a pus, când s-a modificat, cine e responsabil, cât costă, cât va dura?
Progresul nu înseamnă doar automatizare. Înseamnă aliniere.
Unul dintre cele mai importante efecte ale tehnologiei este modificarea comportamentului uman. Când oamenii se obișnuiesc cu livrări rapide, cu acces în timp real la date, cu predicții automate și colaborare online, așteptările din viața profesională urmează același drum.
De aceea, companiile care rămân în paradigma analogică, în modelul „email + PDF + telefon” sau „facem noi un grup de wapp”, nu doar că pierd eficiență – ci pierd relevanță.
Progresul real vine atunci când:
- toți actorii din proiect lucrează cu același obiectiv și aceleași cerințe (EIR, PIR, AIR, AIM, PIM, BEP, MIDP, TIDP),
- modelele sunt coordonate între discipline și nu doar „aruncate” într-un folder comun,
- livrările pot fi verificate automat și nu doar „validate din ochi”, respectiv fluxurile de date,
- datele produse în proiectare sunt utile în operare, nu doar arhivate.
💡 Interoperabilitatea – baza colaborării moderne
Într-o lume dominată de instrumente digitale variate, interoperabilitatea devine un cuvânt-cheie.
Nu putem construi un proces digital coerent dacă arhitectul lucrează într-un soft, inginerul în altul, iar execuția primește doar PDF-uri.
Formatul IFC (Industry Foundation Classes) este soluția tehnică care permite schimbul de date între softuri diferite. Nu este perfect, dar este un standard deschis, internațional, și reprezintă cea mai matură soluție pentru colaborare digitală între platforme.
La rândul lui, COBie este un format simplu și eficient pentru structurarea datelor din faza inițială pentru predarea datelor necesare fazei de operare; CObie nu cere neaparat un model 3D, dar oferă o structură clară a componentelor și activelor care trebuie gestionate pe termen lung.
Tehnologia accelerează. BIM structurează.
Adoptarea BIM nu este despre a ține pasul cu tendințele, ci despre a răspunde unei realități deja existente:
➡️ proiectele devin mai rapide, mai complexe și mai colaborative.
➡️ instrumentele sunt acolo, dar fără o logică unificatoare, creează confuzie.
➡️ clienții, beneficiarii, dezvoltatorii cer tot mai mult predictibilitate, transparență și trasabilitate.
BIM răspunde acestor nevoi cu o infrastructură de lucru:
-procese si terminologie (AIR, OIR, PIR, EIR, BEP, MIDP, TIDP..) formate open (IFC, COBie)
-roluri și responsabilități clare (BIM manager, BIM Coordinator, BIM Specialist, BIM Consultantant)
Concluzie: Progresul nu e despre viteză. E despre direcție.
Tehnologia va continua să accelereze. Va genera noi formate, noi softuri, noi metode.
Dar dacă nu avem o direcție clară și o structură care să susțină colaborarea, riscăm să ne învârtim în cercuri, cu tool-uri foarte performante, dar rezultate mediocre.
BIM este, în acest moment, cea mai matură și coerentă propunere de progres în construcții, tocmai pentru că nu e doar o tehnologie. Este un mod de a gândi organizația, informația și colaborarea.
A construi mai bine nu înseamnă doar să „folosești BIM”.
Înseamnă să înțelegi de ce, cum și pentru cine produci valoare, iar BIM e instrumentul care te obligă – și te ajută – să răspunzi acestor întrebări.
📌 Dacă te regăsești în aceste provocări sau vrei să explorezi mai mult, comunitatea BIM România este locul unde poți începe.
Nu cu presiune. Cu încredere și sprijin real.
Construim împreună.
