O scurtă istorie a BIM: de la modelare la managementul informației în construcții 

Astăzi, când vorbim despre BIM (Building Information Modelling), tindem să ne concentrăm pe prezentul imediat: pe software, pe modele 3D, pe standarde și livrabile. Dar pentru a înțelege pe deplin de ce BIM este relevant acum, merită să aruncăm o privire înapoi – la modul în care acest concept a evoluat la nivel global, în Europa și în România. 

BIM: de unde a plecat totul? 

Ideea de a construi digital înainte de a construi fizic nu este nouă. Primele forme de modelare digitală apar în anii ’60–’70, în industrii precum aviația și auto. În construcții însă, adoptarea a fost mai lentă, din cauza fragmentării sectorului și complexității proceselor. 

Termenul „Building Information Modelling” a fost popularizat în anii 2000, mai ales prin lucrările lui Jerry Laiserin, care a subliniat că BIM nu este un software, ci un proces colaborativ bazat pe un model digital centralizat, în care geometria, datele și procesele se întâlnesc. 

Un moment esențial a fost apariția formatului IFC (Industry Foundation Classes), dezvoltat de buildingSMART – un standard deschis care permite schimbul de informații între diferite aplicații software, indiferent de producător. 

BIM în Europa: o direcție strategică 

Europa a jucat un rol esențial în promovarea BIM ca standard de lucru. În special în ultimul deceniu, multe guverne europene au început să impună BIM pentru proiectele publice, ca parte a unei strategii mai largi de digitalizare a construcțiilor și de reducere a risipei de resurse. 

Câteva repere importante: 

  • UK a fost pionier, impunând în 2016 utilizarea BIM nivel 2 pentru toate proiectele publice. 
  • Norvegia, Finlanda, Danemarca au fost printre primele țări care au dezvoltat cerințe BIM la nivel național. 
  • UE a sprijinit standardizarea prin adoptarea seriei ISO 19650, un cadru global pentru managementul informațiilor în construcții. 

În multe țări europene, BIM nu mai este o opțiune, ci o cerință de bază pentru proiecte.

România: între entuziasm și pragmatism 

În România, interesul pentru BIM a crescut considerabil în ultimii ani, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Totuși, implementarea la scară largă este încă în fază emergentă. 

Ce se întâmplă acum în România? 

  • Companiile de proiectare și construcții încep să adopte BIM pentru optimizare internă și diferențiere competitivă, insa focusul este doar pe etapa de Proiectare, ceea ce nu este corect.
  • Tot mai mulți dezvoltatori imobiliari solicită modele BIM pentru vizualizare, cost control și facility management, dar ca din capcana legat de a vedea un model 3D, VR si neglijează aspecte mai importante legate de CObie sau data management.
  • Inițiative punctuale din administrația publică explorează BIM pentru proiecte mari (infrastructură, spitale, clădiri educaționale), dar si aici provocarrea este majora pentru ca interesele sunt mari si jucătorii folosesc cerințele de BIM, in special pentru a-și bloca competiția.

Lipsa unui cadru legislativ clar sau a unui plan național BIM frânează, însă, adopția pe scară largă. 

📖 Terminologia care contează 

Pe măsură ce BIM s-a maturizat, a adus cu sine o terminologie care ajută la structurarea proceselor: 

  • EIR (Exchange Information Requirements) – definește ce informații sunt necesare și când. 
  • BEP (BIM Execution Plan) – planul detaliat de implementare BIM într-un proiect, care se prezintă prec-contractual si face parte din oferta. 
  • CDE (Common Data Environment) – spațiul comun de lucru în care echipele colaborează si reprezintă singura
  • IFC – format deschise pentru schimbul și livrarea informațiilor. 
  • LOIN (Level of Information Need) – detaliază nivelul de detaliu stabilit ca fiind necesar.

Aceste concepte sunt acum parte integrantă din standardele ISO 19650, recunoscute la nivel internațional și adoptate treptat și în România. 

🧭 Concluzie: Istoria BIM este în desfășurare 

BIM nu este o modă. Este rezultatul unei evoluții firești într-o industrie care, timp de decenii, a funcționat în silozuri și pe baza documentației statice. 

Tehnologia actuală face posibilă o colaborare reală, în timp real, bazată pe date. Iar BIM oferă cadrul – conceptual, procedural și tehnic – pentru ca această colaborare să fie predictibilă, transparentă și eficientă. 

Dacă vrei să înțelegi unde merge industria, e suficient să privești în urmă. Apoi, să te uiți în jur. BIM nu mai este o inovație. E infrastructura progresului în construcții. 

📌 Dacă vrei să explorezi mai mult, comunitatea  BIM România este locul unde poți începe.

LinkedIn
WhatsApp
Email

Articole recomandate

Sau cum trecem de la modele frumoase la proiecte bine gândite  Când spui BIM (Building Information Modelling), cei mai mulți...

Trăim într-o perioadă în care tehnologia nu mai este un accesoriu. Este „core” la orice face. Este infrastructură. Este schelet....

Un mod de a regândi organizația și interacțiunile Pornim de la o întrebare simplă: De ce avem nevoie de standarde?...

ÎNTREABĂ-NE