România se află, în iulie 2025, într-un context economic fragil, cu un deficit bugetar de aproape 9% din PIB și cu o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene din ciclul financiar 2021–2027. În paralel, cerințele de calitate, transparență și eficiență în proiectele de infrastructură și construcții cresc. În ciuda acestor presiuni, lipsa unei abordări moderne și integrate face ca multe proiecte să rămână pe hârtie.
Ce ne blochează și cum putem schimba cursul? Răspunsul este adoptarea managementului de portofoliu de proiecta, dublat de implementarea corectă a soluțiilor oferite de avansul tehnologic.
1. Birocrație excesivă ce generează o complexitate greu de imaginat
Unul dintre cele mai evidente obstacole este volumul uriaș de documentație, avize, aprobări și verificări necesare pentru accesarea fondurilor europene. Procesul birocratic este adesea greoi, lipsit de predictibilitate și gestionat haotic. Implementarea unui cadru corect investițional – în care proiectele sunt prioritizate în funcție de valoarea publică și maturitatea tehnică – aduce transparență și trasabilitate automată în fluxul investițiilor. Integrarea cu un sistem solid de project management (care include Project Management Information System și Data Management) înseamnă proceduri standardizate, planuri clare de livrare și un istoric (digital) complet al fiecărei decizii.
O abordare de tip portofoliu, în care proiectele majore sunt pregătite, planificate și actualizate permanent într-un lista centralizată, ar permite lansarea etapizată și logică a programelor – fără pierderi de ritm. În alte țări europene, precum Marea Britanie, această abordare a fost transpusă într-o strategie investițională pe 10 ani care include 780 proiecte publice și private, actualizate în timp real și gestionate printr-o singură autoritate națională.
2. Dependența investițiilor de cadrul politic
Schimbările politice frecvente produc opriri bruște sau schimbări de priorități în investițiile publice. Un proces bazat pe o strategie investițională centralizată pentru proiectele majore naționale oferă date obiective, care pot fi preluate indiferent de conducerea politică și interesele pe termen scurt (cicluri electorale).
În paralel, un management profesionist al portofoliului de proiecte asigură continuitate și coerență, chiar în condiții de instabilitate. Astfel, se poate ieși din cercul vicios al investițiilor fragmentate și se poate construi o traiectorie stabilă de dezvoltare națională.
3. Sume blocate în mod eronat în Devizul General blochează întreg portofoliul și generează pierderi și inflație
Creșterea prețurilor materialelor de construcții și volatilitatea pieței afectează bugetele. România a reacționat – dar ca orice intenție bună, dacă este implementată neclar sau superficial, poate afecta sistemul. Din păcate, așa s-a întâmplat cu introducerea capitolului 7 în devizul general. Astfel, marja de implementare a bugetului de 25% (fără a fi redusă progresiv pe măsura implementării) și suma aferentă ajustării de preț, peste ceea ce înseamnă diverse și neprevăzute, ajung să blocheze până la 50% sau mai mult din bugetul proiectului, afectând grav capacitatea de contractare de noi investiții.
Chiar dacă, în cazul fondurilor nerambursabile, există mecanismul de supracontractare, eliberarea sumelor, conform legislației curente, va surveni mult prea târziu pentru a fi folosite eficient în alte investiții. Fără o guvernanță de portofoliu care să urmărească impactul acestor decizii asupra ansamblului, ne blocăm cu bani închiși în proiecte lente sau stagnante.
4. Lipsa de expertiză în gestionarea investițiilor
Multe administrații locale și chiar beneficiari privați nu au echipe de implementare suficient pregătite pentru a gestiona proiecte europene complexe. Fără o abordare corectă și fără formare profesională de calitate, proiectele devin haotice, iar riscurile scapă de sub control. În majoritatea cazurilor nu se respectă prevederile contractuale de niciuna dintre părți: un singur exemplu ce merită menționat este nerespectarea prevederilor clauzei 17 din contractul național HG1/2018, care, fără a fi respectată, duce la o implementare total defectuoasă.
Un proiect cu finanțare europeană se pierde uneori din etapa de planificare, nu implementare; proiectul este adesea un proiect planificat greșit: lipsa alinierii cu strategia, lipsa unei justificări reale (facem proiecte nu pentru că avem nevoie, ci pentru că „există bani”), evaluarea riscurilor nu există sau este făcută superficial, lipsa coordonării între discipline, neînțelegerea importanței guvernanței la nivelul proiectului sau a gestionării adecvate a stakeholderilor. Să crezi că poți face proiecte de succes fără project management este o iluzie. Un cadru robust de planificare – completat de managementul informației – poate aduce proiectele în zona de fezabilitate realistă.
5. Adopție eronată a BIM și lipsa standardelor interoperabile
Chiar dacă România are un Memorandum BIM în vigoare, standardele nu sunt încă implementate unitar. Lipsa de interoperabilitate între software-uri și lipsa înțelegerii valorii unui CDE funcțional duc la pierderi de date și neînțelegeri. BIM propune formate deschise (openBIM), iar managementul proiectului asigură că aceste standarde sunt aplicate și verificate pe tot parcursul proiectului. Un sistem public de referință – cu modele, fișe, ghiduri – poate accelera implementarea coerentă a acestor standarde.
Chiar dacă tot mai multe proiecte menționează „BIM”, aplicarea reală este superficială – limitată la modelare 3D și este folosită de jucători doar pentru a bloca competiția, lucru la limitat legalității, ceea ce blochează sistemul cu totul, pentru că Autoritățile contractante și unii consultanți nici măcar nu știu ce nu știu. Pentru ca BIM să aducă valoare, trebuie aplicat coerent de la start până în faza de operare.
Project managerul, dacă are competențe de BIM sau BIM Managerul, este cel care integrează BIM în strategia de livrare a obiectivului de investiție, în specificațiile contractuale și în procesul de predare. Fără această integrare, BIM rămâne doar un model 3D frumos, care impresionează la capitolul design, fără aplicabilitate în implementare și operare.
6. Rezistență la schimbare și analfabetismul investițional
Firmele din construcții, autoritățile și chiar mulți specialiști sunt fie sceptici în fața noilor tehnologii, fie atât de entuziasmați încât aplică fără să înțeleagă. Livrarea BIM este complicată, iar dacă managementul de proiect e adesea văzut ca un „lux” proiectul va eșua. Dacă adăugăm celor care conduc apetența de a numi în funcții oameni nepregătiți profesional (incompetenți), doar pentru a controla fluxurile investiționale, avem imaginea completă a dezastrului.
Prin educație de calitate, aplicată, cu exemple concrete de succes și training continuu se poate depăși această barieră. BIM Project Management este în primul rând despre oameni, si apoi despre sisteme (tehnologie) și principii (fluxuri și procese). Alfabetizarea profesională – tehnologică și managerială – este singura cale de ieșire din stagnare.
7. Coordonare slabă sau inexistentă între stakeholderi
Un proiect implică zeci de entități: beneficiari, proiectanți, constructori, autorități, verificatori, organisme intermediare, finanțatori de tot felul, furnizori de materiale și echipamente. Fără o platformă centralizată și fără reguli clare, apar conflicte, întârzieri și costuri suplimentare și, surpriză: se pierde finanțarea sau nu se livrează la timp. În loc să se urmărească fluxul, fiecare participant/entitate se concentrează pe o bucățică și apoi anunță triumfător „NU e la mine” sau „Nu e treaba mea!” – atitudine extrem de contraproductivă.
Într-o organizație când ceva se blochează înseamnă că, vizibil sau nu, organizația pierde bani sau generează pierderi ale valorii. În investiții, BIM oferă un „model unic al adevărului” accesibil tuturor, iar în combinație cu managementul de proiect, definește responsabilități clare, mecanisme de comunicare eficiente cu impact direct în productivitate. Mai mult, într-un cadru de portofoliu, aceste relații pot fi gestionate unitar, cu lecții învățate transferate dintr-un proiect în altul.
Concluzie: BIM Project Management reprezintă sinergia care poate schimba în bine investițiile în România
Absorbția fondurilor europene în construcții nu e doar o chestiune de voință politică, ci de maturitate profesională și tehnologică. Livrarea, utilizând BIM, folosită inteligent, oferă transparență, simulare și colaborare. Managementul de proiect oferă structură, responsabilitate și claritate. Împreună, pot transforma modul în care România abordează investițiile publice și poate deveni un model regional de bună practică. Adoptarea unei culturi investiționale care integrează project și portfolio managementul nu e opțională. E condiția esențială pentru a transforma oportunitățile de finanțare în rezultate concrete.
Modele de bune practici arată că se poate: o autoritate unică, un pipeline public actualizat, sprijin politic și încredere pentru investitori. România are nevoie nu doar de proiecte, ci de o viziune coerentă, susținută de competență și continuitate.
Dacă aceste idei te provoacă, te invităm să ne împărtășești pe canalele de comunicare BIM Sprint experiențele tale. Împreună putem găsi răspunsuri la provocările tot mai mari care apar în acest domeniu.
🔗 Vezi articolele pe www.bimsprint.ro
🔗 Urmărește-ne pe LinkedIn pentru idei, exemple și conversații utile din industrie.
#BIMProjectManagement #BIMFundamente #managementinformații #projectportfolio #productivitate #constructii #ISO19650 #BIMSprint #crizăoportunitate #understandPM #cumseface #educatie #competenta #BIM.or.DIE #managementproiecte #digitalizareconstructii #analfabetismprofesional
